Autism, "Bravo" și Recompense. Prețul Laudelor și cum o copilărie condiționată modelează un adult
Te-ai întrebat vreodată unde vor duce în viitor toate "bravo" și recompensele pline de entuziasm pe care le servești copilului tău autist? Poate trăiești acel viitor și ești confuz de rezultate. Acest articol explorează modul în care recompensele constante ân toate părțile vieții, menite să încurajeze un copil, pot avea consecințe neașteptate și de lungă durată.
Acest articol este o recenzie a literaturii de specialitate și a ultimelor studii din domeniul sănătății mintale din peste 40 de surse de specialitate și experiențe trăite. Vom începe prin a analiza cum un copil tipic, crescut într-un sistem unde afecțiunea și lauda trebuie "câștigate" chair și cu cele mai bune intenții din lume și cum acesta poate deveni un adult anxios și nesigur pe el. Apoi, vom merge și mai în profunzime pentru a descoperi de ce aceste metode, adesea folosite în terapia copiilor autiști, pot fi deosebit de dăunătoare pentru ei, ducând la probleme pe care mulți nu le înțeleg.
Pe parcursul acestui articol, vei găsi explicații clare pentru situații și sentimente pe care poate le-ai întâlnit sau chiar le-ai trăit, ajutându-te să înțelegi mai bine prețul real al laudelor.
Partea 1. Creșterea unui copil pe baza recompenselor: ce se întâmplă când dragostea se câștigă, nu se dă
Prima parte imaginează un copil crescut ca un proiect care trebuie gestionat. Vom analiza ce se întâmplă când un copil învață de la o vârstă foarte fragedă că iubirea și aprobarea sunt lucruri pe care trebuie să le câștigi comportându-te corect. Acest lucru poate construi o bază foarte șubredă pentru ceea ce va deveni ca adult.
Copilul care muncește pentru dragoste
Imaginați-vă o casă în care fiecare lucru bun pe care îl face un copil este recompensat, iar fiecare lucru „rău” este tratat ca o greșeală care trebuie corectată.1 Această idee provine dintr-o teorie numită condiționare operantă, care este o modalitate de învățare bazată pe recompense și pedepse.3 În acest tip de casă, relația dintre părinte și copil seamănă mai mult cu o afacere decât cu o familie.
Cel mai important lucru care lipsește aici este iubirea necondiționată adica iubirea unui copil doar pentru ceea ce este, indiferent de circumstanțe. Fără aceasta, copilul învață o lecție foarte dură: „Nu sunt bun așa cum sunt. Sunt bun și demn de iubire doar când fac ceea ce vor părinții mei”.5Ei învață că lumea nu este un loc sigur și că iubirea poate fi luată în orice moment.5
Când un copil primește mereu o recompensă pentru ceva ce face, cum ar fi un abțibild pentru că și-a terminat temele, pierde bucuria de a face lucrurile pentru propria satisfacție.3 Motivația lui devine recompensa, nu învățarea sau ajutorul. Începe să se gândească „Ce primesc pentru asta?” în loc să-și dezvolte propriile interese sau propriul simț al binelui și răului.(7) Acest lucru ucide curiozitatea și creativitatea.7
Această educație este ca un program de antrenament pentru a fi fals. Copilul învață să-și ascundă sentimentele, gândurile și interesele reale, deoarece aceste lucruri nu sunt răsplătite. În schimb, își construiește o „personalitate de performanță” adică o versiune a sa pe care crede că părinții o vor aproba. Nu este vorba doar de o stimă de sine scăzută, ci de sentimentul că adevărata ta personalitate este o greșeală care trebuie ascunsă.
Tabelul 1: Două moduri de a crește un copil
Cum „Ești ceea ce faci” creează perfecționismul și adțnci probleme psihice
Când un copil este crescut în acest fel, stima lui de sine devine condiționată. Aceasta înseamnă că sentimentul lui de a fi o persoană bună depinde complet de ultimul său succes sau eșec.14 Obținerea unui 10 la un test îl face să se simtă valoros. Obținerea unui 7 îl face să se simtă lipsit de valoare. Acest sentiment de valoare oscilează ca un yo-yo și creează o nevoie constantă de aprobare din partea celorlalți.5
Acest mediu este rețeta perfectă pentru perfecționism. Când greșelile sunt tratate ca eșecuri care ar putea duce la pierderea iubirii, un copil învață că trebuie să fie perfect pentru a fi demn.5 Ei dezvoltă un critic interior dur care le spune mereu că nu sunt suficient de buni.16 Acesta nu este genul sănătos de perfecționism care îi determină pe oameni să facă lucruri mărețe. Este o teamă profundă de a greși, care poate fi paralizantă. Ar putea fi prea speriați să înceapă un proiect, deoarece se tem că nu va fi perfect.(16) Indiferent de ceea ce realizează, nu se simt niciodată
suficient pentru a calma anxietatea din interior.16
Acest lucru are consecințe grave asupra emoțiilor și relațiilor lor. Învață să-și ascundă adevăratele sentimente, pentru că ce se întâmplă dacă cineva nu este de acord? 5Ca adulți, adesea nu știu cum să-și gestioneze propriile emoții. De asemenea, învață că relațiile sunt tranzacționale adică bazate pe ceea ce poți
pentru cineva, nu pe cine ești.5 Acest lucru face foarte dificilă construirea de prietenii și parteneriate reale, bazate pe încredere. Sunt îngroziți de ideea de a fi respinși dacă își arată defectele, așa că ar putea evita să se apropie de oameni sau ar putea deveni disperați să mulțumească pe toată lumea pentru a dovedi că sunt demni de iubire.5
Cum poate duce acest lucru la probleme grave la vârsta adultă
O copilărie construită pe câștigarea iubirii poate crea căi către probleme grave de sănătate mintală la vârsta adultă.
Tulburarea de personalitate narcisistă (NPD) și triada întunecată
Narcissismul este adesea înțeles greșit ca fiind doar aroganță. În esență, este un sentiment de sine foarte fragil, care trebuie susținut de laude constante din partea celorlalți. 17 Un copil care nu s-a simțit niciodată iubit pentru ceea ce este este un candidat perfect pentru acest lucru. Acesta devine complet dependent de ceilalți pentru a simți că există.(19) Își construiește o personalitate impresionantă la exterior pentru a ascunde nesiguranța profundă pe care o simte în interior.(17) Învață să aprecieze lucruri precum statutul social, banii și faima, deoarece acestea îi aduc atenție și laude.(20)
Acest lucru poate duce și la alte trăsături de personalitate „întunecate”:
● Machiavelismul: este atunci când o persoană vede pe ceilalți ca pe niște instrumente care pot fi folosite pentru a obține ceea ce dorește.22 Dacă în copilărie înveți că relațiile înseamnă obținerea de recompense, s-ar putea să devii un maestru al manipulării.
● Psihopatie sau trăsături de insensibilitate emoțională (CU): Aceasta se întâmplă atunci când o persoană devine complet concentrată pe recompense și nu îi pasă deloc de pedepse sau de sentimentele altora.24 Aceste persoane nu au empatie și nu simt vinovăție și consideră că a răni pe alții este doar o altă modalitate de a obține ceea ce doresc.26
Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
Când lumea ta pare nesigură pentru că iubirea poate fi luată în orice moment, s-ar putea să încerci
să-ți creezi propria siguranță prin control. Acest lucru poate duce la TOC. Persoana dezvoltă reguli rigide și comportamente repetitive (compulsii) pentru a-și gestiona anxietatea copleșitoare.5 De exemplu, ar putea verifica încuietorile de zece ori sau aranja lucrurile perfect. Aceste ritualuri le oferă un mic sentiment de control într-o lume în care se simt neputincioși.
Partea 2: O privire mai atentă asupra terapiei ABA pentru copiii autiști
Acum, să trecem de la ideea unei copilării bazate pe recompense la o terapie din lumea reală care utilizează aceleași principii: Analiza comportamentală aplicată sau ABA. Este o terapie foarte comună pentru copiii autiști. O vom analiza dintr-un punct de vedere modern, care respectă diferențele cerebrale și înțelege traumele.
Obiectivul de a fi „normal”
Obiectivul inițial al ABA, creată în anii 1960, era de a face copiii autiști „indistinctibili de colegii lor”.27 Această idee provine dintr-o perspectivă care vede autismul ca pe o problemă care trebuie rezolvată, nu ca pe o diferență naturală în modul în care funcționează creierul unei persoane.29 Ideea că creierele pot fi diferite fără a fi „greșite” se numește neurodiversitate.31
Terapia funcționează prin descompunerea comportamentelor „normale” în pași mici și recompensarea copilului pentru repetarea lor. 11 Comportamentele considerate „autiste”, cum ar fi fluturarea mâinilor pentru a se liniști (numită
stimming), erau vizate pentru a fi oprite.27 La început, acest lucru implica uneori pedepse precum țipete, palme sau chiar șocuri electrice, deși aceste metode dure nu sunt considerate acceptabile astăzi.28
Problema este că acest lucru îi învață copilului autist aceeași lecție ca și copilului din partea I: „Felul în care ești în mod natural este greșit. Trebuie să te comporți ca altcineva pentru a primi laude și a evita să fii pedepsit”. 27 Aprobarea terapeutului devine o altă formă de iubire condiționată.
Costul ridicat al prefăcătoriei
Pentru a supraviețui într-o lume care îi presează să fie „normali”, multe persoane autiste învață să-și mascheze sau să-și camufleze adevărata personalitate.30 Se forțează să facă contact vizual chiar dacă este
dureroasă, copiază comportamentul social al celorlalți și își ascund stimulii.33 Acest lucru nu este un semn că terapia a funcționat, ci o strategie de supraviețuire pentru a evita să fie pedepsiți sau respinși.30
Costul pe termen lung al mascării este enorm. Adulții autiști spun că este incredibil de obositor și duce la o stare de epuizare totală numită burnout autist.35 Mascarea constantă este asociată cu anxietate severă, depresie, pierderea simțului de sine și chiar gânduri suicidale.36
Pretinzând mereu că este altcineva, persoana pierde contactul cu cine este cu adevărat.(30) S-ar putea să nu mai știe nici măcar ce îi place sau ce are nevoie cu adevărat. Acesta este același „sentiment de goliciune” pe care îl descriu persoanele provenite din familii condiționate.16 Mesajul principal pe care îl învață este: „Adevăratul meu eu este rău și trebuie ascuns”.
Legătura dintre ABA și trauma (C-PTSD)
Un număr tot mai mare de adulți autiști care au trecut prin ABA în copilărie spun că a fost abuziv și traumatizant.29 Un studiu a constatat că aproape jumătate dintre persoanele autiste care au urmat ABA au îndeplinit ulterior criteriile pentru tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).40
Tipul de traumă pe care îl descriu este adesea PTSD complex (C-PTSD), care provine din evenimente stresante repetate pe termen lung, în special în copilărie, când nu ai nicio putere.42 Criticii spun că unele forme de ABA creează condițiile perfecte pentru acest tip de traumă 43 :
● Sentimentele tale sunt ignorate: suferința copilului (cum ar fi plânsul sau încercarea de a fugi) este adesea văzută ca un „comportament rău” care trebuie oprit, în loc să fie percepută ca o comunicare reală a durerii sau a copleșirii.43
● Ești forțat să te conformezi: Terapia continuă adesea chiar și atunci când copilul spune clar „nu” prin gesturi sau cuvinte. Acest lucru îi învață că propria lor voce nu contează și că sunt neajutorați. 27
● Simțurile tale sunt suprasolicitate: Forțarea unui copil autist să facă lucruri care sunt fizic dureroase pentru sistemul său nervos... cum ar fi să privească pe cineva în ochi sau să se afle într-o cameră zgomotoasă care poate fi profund traumatică.43
Ca răspuns la aceste critici, apare o nouă abordare terapeutică care afirmă neurodiversitatea. Această nouă abordare respinge obiectivul de a face pe cineva „normal”. În schimb, se concentrează pe respectarea persoanei, ascultarea ei și valorificarea propriilor puncte forte și interese.45 Obiectivul este de a o ajuta să ducă o viață fericită și independentă, ca persoană autentică, autistă.45
Tabelul 2: ABA vs. noua terapie afirmativă
Partea 3: Punând totul cap la cap: de ce „a-ți câștiga valoarea” este dăunător
Când ne uităm atât la copilul crescut cu iubire condiționată, cât și la copilul autist în ABA bazat pe conformitate, vedem același model dăunător. Ambilor li se învață că valoarea lor este ceva ce trebuie să câștige din exterior, ceea ce le afectează capacitatea de a-și construi un sentiment puternic și real de sine.
Două căi, aceeași destinație
Copilul care trebuie să câștige dragostea părinților și copilul autist care trebuie să câștige laudele terapeutului învață exact aceeași lecție: „Așa cum sunt, nu sunt suficient de bun. Sunt valoros doar dacă performez”.5 În ambele situații, ei creează un „eu performant” pentru a obține aprobarea. Daunele pe termen lung sunt șocant de similare:
● Anxietate constantă: Ambii trăiesc cu o teamă profundă de a eșua și de a pierde aprobarea de care depind. 5
● Căutarea răspunsurilor la alții: Ambii sunt învățați să caute validarea în afara lor, astfel încât nu învață să aibă încredere în propriile instincte sau judecată.7
● Ascunderea sinelui real: Ambii învață să-și reprime sentimentele și nevoile reale, ceea ce duce la un sentiment de goliciune și deconectare de sine.16
● Probleme în relații: Ambii se luptă să-și facă prieteni adevărați, deoarece au învățat că relațiile se bazează pe tranzacții și performanță, nu pe conexiuni autentice. 5
Acest lucru arată că un mediu bazat pe aprobarea condiționată este dăunător pentru orice copil. Cu toate acestea, poate fi deosebit de dăunător pentru un copil autist. Deoarece modul lor natural de a fi este mai îndepărtat de „normalul” cerut, ei trebuie să se ascundă și să-și reprime mult mai mult propria personalitate. Acest lucru face ca răul și trauma să fie și mai profunde.
Cum recompensele îți pot afecta sănătatea mintală
Pentru acest raport, să definim „sănătatea mintală” sau sănătatea mentală ca fiind un sentiment puternic, întreg și real al identității tale. Înseamnă că ești conectat la propriile sentimente, ai încredere în tine și poți trăi o viață care ți se pare autentică.
Folosirea constantă a recompenselor pentru a controla comportamentul poate afecta încet această sănătate mentală. Forțează o persoană să se împartă în două: sinele „bun” care acționează pentru recompensă și sinele „real” care trebuie ascuns. Acesta este un fel de violență împotriva spiritului unei persoane. Iată cum se întâmplă:
1. Sentimentele tale sunt invalidate: sistemul te învață că propriile tale sentimente (cum ar fi plictiseala, stresul sau entuziasmul) sunt greșite sau nu contează.
2. Valoarea ta devine externă: încetezi să te simți demn doar pentru că ești tu însuți. Valoarea ta devine ceva ce trebuie să obții de la alții.
3. Te împarți în două: creezi o personalitate falsă, pe care o afișezi, și o personalitate reală, ascunsă. 4. Te epuizezi: Menținerea acestei identități false toată ziua, în fiecare zi, este incredibil de obositoare și duce la epuizare și colaps.35
De aceea, un sistem bazat pe recompense „pozitive” poate fi atât de negativ. Recompensa nu este doar o răsplată; este instrumentul folosit pentru a te forța să-ți ascunzi adevărata personalitate. De fiecare dată când primești o recompensă pentru că ești fals, aceasta întărește divizarea din interiorul tău și te îndepărtează și mai mult de cine ești cu adevărat.
Partea 4: Cum ar putea arăta adulții după o copilărie petrecută în ABA
Ce se întâmplă cu acești copii când cresc? O copilărie petrecută în ABA bazată pe conformitate poate duce la multe rezultate diferite. Iată șapte exemple despre cum ar putea arăta acești adulți.
1. Performantul anxios: această persoană are adesea mult succes la locul de muncă sau la școală, dar trăiește cu o anxietate secretă și copleșitoare. Se simte ca un impostor și este îngrozită că într-o zi toată lumea va afla că nu este atât de perfectă pe cât pare.16 Muncește atât de mult pentru a se ascunde și a părea „normală”, încât adesea ajunge în perioade de epuizare.(35)
2. Rebelul: această persoană are o neîncredere profundă în orice persoană cu autoritate și se opune automat oricărei reguli sau cerințe. Nu este vorba doar de faptul că este dificilă, ci de o reacție traumatică din copilărie, când „nu”-ul ei nu era niciodată respectat.28 Ar putea chiar să distrugă lucrurile bune din viața ei doar pentru a simți că ea are controlul.
3. Persoana care vrea să mulțumească pe toată lumea: La exterior, această persoană pare ușor de abordat și agreabilă. Dar, în interior, se simte complet goală, amorțită și nu are un sentiment real de identitate.16 Este atât de obișnuită să-și îngroape propriile nevoi pentru a-i mulțumi pe ceilalți, încât a uitat cum să știe ce vrea.
4. Victima fragilă: Nevoia acestei persoane de aprobare nu pare a fi lăudăroșenie. În schimb, pare a fi o fragilitate și o neputință constante. A învățat că a se comporta slab și nevoiaș este o modalitate de a obține atenție și îngrijire. 17Poate folosi vinovăția sau agresivitatea pasivă pentru a obține ceea ce dorește, deoarece stima sa de sine este atât de scăzută încât are nevoie de reasigurare constantă din partea celorlalți.
5. Controlorul rigid: Această persoană se ocupă de haosul interior controlând fiecare mic din lumea exterioară. Își creează reguli și rutine stricte și complicate, deoarece este singura modalitate prin care se pot simți în siguranță. 5 Viața lor este o încercare de a construi ordinea și previzibilitatea pe care nu le-au avut niciodată în copilărie.
6. Cameleonul social: Această persoană își schimbă personalitatea, hobby-urile și chiar modul de a vorbi pentru a se potrivi perfect cu cei cu care se află. 30 Au învățat că singura modalitate de a supraviețui social este să îi imite pe ceilalți. Pot părea populari, dar se simt profund singuri, deoarece nimeni nu îi cunoaște cu adevărat și nici ei nu se cunosc pe sine.
7. Avocatul epuizat: După ani de zile în care a reușit să se prefacă că este „normal”, această persoană suferă o cădere nervoasă completă, adesea la vârsta de 20 sau 30 de ani. Această „epuizare autistă” poate lua forma unei depresii severe, a anxietății și a pierderii abilităților pe care le avea odată.35 În timpul recuperării, ar putea să realizeze în sfârșit că este autistă și să înțeleagă luptele pe care le-a dus toată viața. Această nouă înțelegere poate transforma durerea în furie, iar persoana devine o voce puternică care luptă împotriva sistemelor care i-au făcut rău.(29)
Acest raport arată o legătură clară și tulburătoare. Copilul tipic crescut pentru a câștiga iubire și copilul autist în ABA pot ajunge în același loc: luptându-se cu anxietatea, un sentiment slab de sine și probleme grave de sănătate mintală. Ideea principală este că orice sistem dinintr-o familie sau într-un cabinet de terapie care se bazează pe obligarea copilului să facă ceva pentru a fi aprobat este periculos. Le învață că iubirea poate fi luată, că valoarea lor nu este garantată și că adevărata lor identitate este ceva de care trebuie să se rușineze.
Rezultatul nu este un copil bine crescut, ci un adult anxios, perfecționist și cu un risc mai mare de a dezvolta probleme precum NPD, OCD și C-PTSD. Acest lucru ne arată că avem nevoie de o schimbare majoră în modul în care gândim despre creșterea și ajutorarea copiilor. Scopul nu ar trebui să fie niciodată acela de a forța un copil să se supună cu prețul spiritului său. Cel mai important lucru pe care îl putem oferi unui copil este siguranța psihologică. Acest lucru înseamnă să renunțăm la control și recompense și să ne concentrăm în schimb pe a-i ajuta să devină propria persoană. În cele din urmă, o minte sănătoasă nu se construiește pe performanțe perfecte, ci pe sentimentul simplu și puternic de a fi iubit și apreciat exact pentru ceea ce ești.
Ce poți face în continuare?
Și acum, după ce am explorat împreună impactul profund al laudelor condiționate și al educației bazate pe recompense, poate te întrebi: există o altă cale? Vrei să afli cum poți construi o relație autentică și sănătoasă cu copilul tău, una bazată pe iubire necondiționată și respect, nu pe performanță?
Dacă ești gata să descoperi alternative, să înveți cum să-ți ajuți copilul să-și dezvolte o stimă de sine puternică și cum să te eliberezi chiar tu de tiparele unei educații condiționate, te invităm să acționezi.
Apasă butonul "Vreau resurse în mail" și vei începe o călătorie spre o înțelegere mai profundă a parentingului și a dezvoltării personale. Vei primi în scurt timp o serie de resurse atent selecționate, direct în căsuța ta de email, care te vor ghida pas cu pas spre o abordare diferită și plină de empatie.
Lucrări citate
1. ( PDF) Condiționarea operantă în psihologia copilului: Înțelegerea influenței recompenselor și pedepselor asupra comportamentului copiilor - ResearchGate,
https://www.researchgate.net/publication/379916359_Operant_Conditioning_in_C hild_Psychology_Understanding_the_Influence_ofi_Rewards_and_Punishments_on _comportamentul_copiilor
2. Educarea copilului în ansamblu: Implicațiile comportamentismului ca știință a sensului - - MURAL - Biblioteca de arhivă de cercetare a Universității Maynooth, accesată la 29 septembrie 2025,
https://mural.maynoothuniversity.ie/14823/1/DBH%20%26%20YBH_%20educating .pdfi
3. Condiționarea operantă în psihologie: teoria lui B.F. Skinner, accesată la 29 septembrie 2025, https://www.simplypsychology.org/operant-conditioning.html
4. Condiționarea operantă: ce este, cum funcționează și exemple - Verywell Mind,
https://www.verywellmind.com/operant-conditioning-a2-2794863
5. Răul durabil al iubirii părintești condiționate | Psychology Today,
https://www.psychologytoday.com/us/blog/invisible-bruises/202310/the-lasting-h arm-ofi-conditional-parental-love
6. Riscurile recompenselor | Alfie Kohn,
https://www.alfiekohn.org/article/risks-rewards/
7. Parenting tranzacțional: costurile iubirii și aprobării condiționate,
https://www.authenticlivingtherapy.co/transactional-parenting-the-costs-ofi conditional-love-and-approval
8. Parentingul bazat pe iubire condiționată: pericole și efecte pe termen lung asupra adolescenților, accesat
29 septembrie 2025, https://www.averyshouseidaho.com/parenting/conditional love-parenting/
9. Comportamentismul în educație: Ce este teoria învățării comportamentale? - Universitatea Națională,
https://www.nu.edu/blog/behaviorism-in-education/
10. Efectele constructivismului și comportamentismului asupra dezvoltării autonomiei la copiii mici - UNI ScholarWorks,
https://scholarworks.uni.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=3152&context=grp 11. Analiza comportamentală aplicată (ABA) | Autism Speaks, https://www.autismspeaks.org/applied-behavior-analysis
12. De ce pedepsele și recompensele nu funcționează? (Parenting eficient),
https://intouchfiamilycounseling.com/why-punishment-and-rewards-dont-work-a -neuroscientific-view-ofi-effective-parenting/
13. Disciplina pentru copiii mici, partea 4 - Recompense și pedepse | Justice Resource Institute,
https://jri.org/blog/first-connections/discipline-young-children-part-4-rewards-a nd punishment
14. Procesul care leagă stima de sine condiționată de investiția în copil și respectul condiționat: rolul furiei materne și al reglării acesteia - selfideterminationtheory.org, https://selfideterminationtheory.org/wp content/uploads/2022/05/InPress_Steffge nOtterpohlEtAl_TheProcessLinking.pdfi
15. Un model al percepției părinților, autenticității, stimei de sine contingente și agresivității internalizate în rândul studenților - ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/282637720_A_model_ofi_perceived_par enting_authenticity_contingent_selfi-worth_and_internalized_aggression_among_ college_students
16. Iubirea condiționată din partea părinților: un otravă care te macină din interior | de Sara Cooper | Medium,
https://medium.com/@sara.jonesat/your-perfiection-is-making-your-lifie-miserabl e b0034fi6330d8
17. Tulburarea de personalitate narcisistă - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Narcissistic_personality_disorder
18. Tulburarea de personalitate narcisistă - Simptome și cauze - Mayo Clinic,
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/narcissistic-personality-disorder/ symptoms-causes/syc-20366662
19. Se poate schimba un narcisist? Provocări și terapie - Thriveworks Counseling,
https://thriveworks.com/help-with/relationships/can-a-narcissist-change/ 20. „De ce” și „cum” al narcisismului: un model de proces al urmăririi statutului narcisist - PMC,
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6970445/
21. Semnificația materială: narcisistii obțin beneficii existențiale din obiective extrinseci - Universitatea din Southampton,
https://www.southampton.ac.uk/~crsi/Abeyta,%20Routledge,%20&%20Sedikides, %202017,%20SPPS.pdfi
22. Machiavelismul (psihologie) - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Machiavellianism_(psychology)
23. Machiavelismul - Psychology Today, https://www.psychologytoday.com/us/basics/machiavellianism
24. Băieți răi și fete rele: trăsături de insensibilitate și lipsa de emoții, gestionarea comportamentului perturbator în școală, relația profesor-elev și motivația academică - Frontiers,
https://www.firontiersin.org/journals/education/articles/10.3389/fieduc.2018.00108/ fiull 25. (PDF) Trăsături de insensibilitate și lipsa de emoții, tulburări de comportament și relația elev-profesor la elevii din școala primară - ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/276835817_Callous Unemotional_Traits
_Tulburări_de_comportament_și_relația_elev-profesor_în_școala_elementară_ ool_Students
26. Trăsături de insensibilitate și lipsă de emoție - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Callous_and_unemotional_traits
27. Controversa privind cea mai comună terapie pentru autism | The ...,
https://www.thetransmitter.org/spectrum/controversy-autisms-common-therapy/
28. Controversa privind ABA - Child Mind Institute https://childmind.org/article/controversy-around-applied-behavior-analysis/ 29. Experiențele autiste ale analizei comportamentale aplicate - PubMed, accesat la 29 septembrie 2025, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35999706/
30. De la vătămare la vindecare: construirea viitorului ABA cu voci autiste - MDPI, https://www.mdpi.com/2075-4698/15/3/72 31.
ABA în evoluție: o abordare neurodiversă - Behavioral Innovations,
https://behavioral-innovations.com/blog/evolving-aba-neurodiverse-approach/
32. Preocupări legate de intervenția bazată pe ABA: o evaluare și recomandări - PMC, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9114057/
33. Mascarea - Societatea Națională pentru Autism, https://www.autism.org.uk/advice-and-guidance/topics/behaviour/masking
34. Ceea ce ascunzi te poate răni: Mascarea autismului în relație cu sănătatea mintală, trauma interpersonală, autenticitatea și stima de sine, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11317797/
35. Experiențele de sănătate mintală ale persoanelor autiste | Autism Speaks,
https://www.autismspeaks.org/mental-health-experiences-autistic-people
36. Persoanele autiste și mascarea - Societatea Națională de Autism,
https://www.autism.org.uk/advice-and-guidance/profiessional-practice/autistic-m asking
37. Consecințele mascării în autism - Psychology Today,
https://www.psychologytoday.com/us/blog/eating-disorders-among-gender-exp ansive-and-neurodivergent-individuals/202503/the-consequences
38. Demascat: deschiderea față de autism și îmbunătățirea sănătății mintale, https://sph.brown.edu/news/2025-06-09/autism-mental health
39. ABA provoacă CPTSD : r/AutismTranslated - Reddit, https://www.reddit.com/r/AutismTranslated/comments/10eajo3/aba_causes_cptsd /
40. Contingențele stimei de sine în adolescența timpurie: rolul antecedent al percepției asupra parentingului | Solicitați PDF - ResearchGate,
https://www.researchgate.net/publication/234239170_Contingencies_ofi_Selfi-wor th_in_Early_Adolescence_The_Antecedent_Role_ofi_Perceived_Parenting
41. (PDF) Dovezi ale agravării simptomelor PTSD la persoanele autiste expuse la analiza comportamentală aplicată - ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/322239353_Evidence_ofi_increased_PTS D_symptoms_in_autistics_exposed_to_applied_behavior_analysis
42. CPTSD (PTSD complex): Ce este, simptome și tratament - Cleveland Clinic,
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24881-cptsd-complex-ptsd 43. Terapia ABA și PTSD - Therapist Neurodiversity Collective, https://therapistndc.org/aba-therapy-and-ptsd/
44. Care sunt efectele psihologice ale ABA? Perspective și preocupări - All Star ABA therapy, https://www.allstaraba.org/blog/psychological effects-ofi-aba
45. Ce este o practică ABA care afirmă neurodiversitatea? - The Children's Institute,
https://www.amazingkids.org/blog/what-is-a-neurodivergence-affirming-aba-pra ctice
46. Tulburarea de personalitate narcisistă: simptome și tratament - Cleveland Clinic, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9742- narcissistic-personality-disor der